SR EN ISO 15927-6:2008

Acest standard stabileşte definiţia, metoda de calcul şi metoda de prezentare a datelor privind diferenţele de temperatură cumulate, utilizate pentru a evalua consumul de energie pentru încălzire în clădiri. Standardul stabileşte metodele de calcul aproximativ al diferenţelor de temperatură cumulate pe baza temperaturilor medii orare sau zilnice şi pentru a estima valorile lunare în raport cu o temperatură de bază indicată, atunci când nu este disponibilă nici o dată calculată direct pornind de la înregistrările meteorologice ale temperaturii aerului. În acest standard, calculul sau estimarea diferenţelor de temperatură cumulate se sprijină pe conceptul de temperatură de bază, care corespunde temperaturii de la care clădirea trebuie încălzită pentru a menţine temperatura interioară necesară. Temperatura de bază este temperatura exterioară cea mai scăzută de la care instalaţia de încălzire se presupune că intră în funcţiune. În anumite cazuri, mai ales atunci când se elaborează o politică energetică, este necesar să se stabilească o singură temperatură de bază care reprezintă o valoare medie pentru întregul fond construit şi a climatului global. În alte situaţii, este de preferat să se stabilească o temperatură de bază specifică unei anumite clădiri şi unei perioade a anului.